Vreau sânge!!!

Sursa imaginii

A ajuns. Dacă nu cuţitul la os măcar răbdarea la limită. Şi cu cât politicienii întind mai mult de coardă cu atât descoperim cât de elastică e rabdarea. A românului bineînţeles.

Prezumţia de bun simţ nu funcţionează la nivelul politic. Chiar dacă o să sune a clişeu de spălare pe creier de la tembeliziuni o să spun că Băse e cel mai mare rău care s-a petrecut politicului şi implicit poporului român. De ce spun asta? Pentru a ridicat bădărănia şi tupeul la nivel de politică de partid. Iar dacă scopul ar fi fost pescăi şi tulbur apa ca să prind peştele cel mare ar mai fi fost ceva. Din păcate marinarul nu e neapărat şi bun pescar şi nu ştie că în apă tulburată nu se mai prinde peşte. În urma lui toţi pescarii au murit de foame şi în locul lor au venit băieţii cu plasa de au curăţat toata balta de peşte.

De ce vreau sânge? Pentru că poporul ăsta geme. Geme şi zace. O piftie care tremură de frică să nu se rupă. E nevoie de evenimente deosebite pentru a ne da seama ce putere ascundem în noi. Dar de frică să nu ne-o fure cineva o ascundem la locul ei imediat ce credem că nu ne mai e de folosinţă. Şi devenim din nou măgarul de bătaie şi povară al unui cioban beţiv care pierde toate oile bune în faţa lupilor şi ursilor.

Urmăream mai acum ceva zile o emisiune în care erau invitaţi câţiva profesori sociologi. Emisiunea o sa o postez mai jos, în măsura în care ea va mai fi disponibilă pe site-ul realitatea. Şi pentru că deşi există oameni care vor să facă ceva dar impotenţa dispersării şi lipsei lor de coeziune provoacă mai mult frustrăti decât efecte, singura soluţie rămasă e: la arme flăcăi. Dacă pentru Mugur Mihăescu soluţia este un partid, pentru mine e un comando de lunetişti. Şi cine n-are curajul să-şi apere competenţa prin onoare să onoreze viaţa prin moarte.

Păi ce e asta ori noi ori ei!

Vizionare plăcută: