Capra vecinului şi ţapul ispăşitor sau Pute a mediocru

Pe 13, zi cu ghinion, mi-am făcut timp şi drum să vizitez Bruges, un oraş deosebit (din punctul meu de vedere). Mi-ar fi plăcut să-l văd şi noaptea, dar poate in viitorul apropiat se va ivi şi ocazia asta. Arhitectura nu este una ieşită din comun dar foarte plăcută ochiului, armonizată şi parcă puţin pierdută în timp.

Evident că, văzând un asemenea oraş, îţi doreşti şi la tine în ţară să ai acelaşi lucru şi îţi pui întrebări retorice: la noi de ce nu? De la comunişti ni se trage lipsa de frumos? De la ruşi? E de la turci? Sau poate mai de demult, de la romani, doar ei au fost primii care ne-au cotropit şi ne-au furat tonele de bogăţii. Întotdeauna ne-am situat la confluenţa imperiilor şi în bătaia tuturor. Să fie oare un destin fatidic sau mediocritatea noastră intrinsecă?

Întotdeauna am văzut binele la altul în ogradă şi ni l-am dorit şi la noi. Dar neputinţa de a-l lua cu forţa ne-a făcut să spunem: poporul român a fost un popor paşnic, nu a cotropit pe nimeni. Ne ascundem impotenţa în împopoţonări ale adevărului. Realitatea este că nu am fi fost niciodată în stare să cotropim pe alţii. Iar dacă prin minune vreun conducător ar fi cotropit pe cineva în scurt timp ar fi fost asasinat pentru interese mărunte.

Avem o putere incredibilă de a găsi vinovaţi pentru eşecurile noastre: noi nu avem bogăţii, că nu am avut imperii. Ne-a oprit cineva să avem? Ah, am uitat, noi nu cotropim pe alţii, suntem un popor nobil (care moare în foame şi mizerie). Sunt de acord că există contexte favorabile şi defavorabile în istoria unui popor, dar la noi am tras de contextul asta defavorabil până l-am făcut toată istoria noastră.

Ne văităm de politicieni şi de lideri, dar avem puterea/inteligenţa să dăm alţii? Un popor îşi crează în istorie locul pe care e în stare să şi-l creeze. Ne stă în fire să facem lucrurile pe jumătate şi chiar şi atunci de mântuială. Deci am ajuns unde trebuia.

Nu am putut să ne facem oraşe ca Bruges nu pentru că nu ne-au lăsat alţii, ci pentru că nu am fost în stare. Roma antică a pornit de la un oraş şi a supus o lume întreagă, ăştia au trişat? E mult mai uşor să te complaci în găsirea unui ţap ispăşitor decât să pui osul şi să faci ceva. Este mai uşor să găseşti scuze sau vinovaţi pentru eşecurile tale şi-ţi poţi ascunde incompetenţa în minciuni ieftine, dar pe care ajungi să le crezi pentru că aşa te simţi mai bine. La fotbal întotdeauna ne fură arbitrul, altfel i-am fi făcut praf. Blazarea în mediocritate este lucrul la care ne pricepem la perfecţie, iar dacă se găseşte vreunul dintre noi mai cu moţ să facă altfel îi dăm la cap. Doar vrea să ne schimbe modul nostru de trai, perfectat de secole. Şi nu putem permite aşa ceva, că ţinem şi ne păstrăm obiceiurile şi datinile.

Suntem un popor de căcat şi am primit de-a lungul istoriei exact ceea ce am meritat, şi chiar şi acum primim cu vârf şi îndesat. Acum avem alt ţap ispăşitor, criza mondială. Dar Polonia şi China prin ce criza au trecut săracii de ei? Suntem incompetenţi, suntem o glumă, suntem vai de curu nostru şi viitorul se prefigurează numai în nuanţe de maro. Aşa că aia de vă simţiţi mai cotropitori din fire, cotropiţi ţările străine, că România nu are ce să vă ofere.

Ah şi apropo, graniţele sunt deschise :).