România - stat electoral

Sursa imaginii

În ultima perioadă pare să se lanseze pe piaţă o nouă temă de dezbatere: România stat social sau stat liberal. Opţiunea personală este pentru statul liberal. Statul social se pretează naţiilor cu conştiinţa muncii şi a responsabilităţii sociale. Românul este mult prea balcanic pentru disciplina necesară succesului statului social.

Europa prin tradiţie funcţionează pe sistem social, Franţa ceva mai mult decat Europa. În Belgia există o mare discrepanţă între nord şi sud. Dacă sudul este francofon şi musteşte de socialismul francez, nordul este mai apropiat de mentalitatea saxonă şi are orientări liberale. În sud si Bruxelles sunt stabiliţi o turmă de arabi care profită de sistemul social, muncesc la negru şi au infracţionalitate crescută, în nord sunt mult mai puţini (în parte şi din cauza limbii).

Pentru mine este clar că statul social, la fel ca şi comunismul poate funcţiona doar pe oameni ideali (adică sferici şi în vid :) ). Problema statului social este că nu este adaptat la natura umană, aceea că omul este în general avar şi avid de cât mai mult cu cât mai puţin efort. Orice formă de ajutor favorizează demotivarea, incurajează corupţia la nivel de administraţie şi nu responsabilizează ordonatorul de credit (adică însuşi statul). Atunci când învârţi banul altcuiva (public) nu te interesează atât de mult calitatea, iar dacă poţi face în aşa fel încât să prinzi şi tu ceva din banii aia cu atât mai bine. Într-un sistem social care nu este şi poliţienesc vor exista mulţi paraziţi la contribuţiile sociale la fel cum se întâmplă acum în România.

Popularitatea statului social este dată de faptul că este o platoşă electorală foarte bună. Mă îndoiesc că cineva (în România cel puţin) ar câştiga alegerile pe o platformă de stat liberal, unde statul nu oferă direct niciun fel de ajutor, ci doar stabileşte cadrul legal prin care entităţi private oferă serviciile pe care acum le oferă statul social. Pentru că toţi aşteptăm de la stat să ne dea ceva, orice. Iar dacă ne uităm şi la dinamica electorală, cel mai votant segment al populaţiei este cel al pensionarilor sau aproape de vârsta de pensionare pentru care măsurile sociale au mare rezonanţă.

Statul liberal este departe de a fi perfect. Dar dacă ne uităm la statele care au plecat de la ideile liberalismului vom vedea ca sunt ţări unde nivelul de viaţă este net superior Europei (SUA, Australia, Canada). Totodată statul liberal dă premisele unei societăţi care evoluează pentru că modelează sistemul concurenţial natural, exploatează simţul proprietăţii şi dorinţa de a câştiga cât mai mult.

Pentru România singurul model care se aplică este statul electoral. De aceea niciunul dintre partide nu are vreo doctrină sau filozofie consistentă şi coerentă. Avem un partid liberal care face un titlu de glorie din măsurile sociale pe care le-a aplicat. Un fost partid de stânga, care a basculat pe dreapta şi care se împopoţonează cu cota unică (de parcă asta defineşte un partid ca fiind de dreapta) şi un partid de stânga care nu a avut niciun proiect social solid. Tot ce reuneşte toate aceste partide este risipa electorală şi cumpărarea voturilor cu 10 lei la pensie, un kil de făină şi un litru de vodkă.